A fost odată o Europă Centrală - eveniment pornind de la cea mai importantă cercetare contemporană



Asociația Culturală La Două Bufnițe derulează toamna aceasta un amplu proiect online construit în jurul unei cărți-eveniment: Dicționarul romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și aflat în curs de apariție la Editura Polirom. Volumul include analiza a 249 de romane central-europene apărute între 1900 și 2000, rodul a mai bine de 30 de ani de cercetare a unei echipe impresionante de peste 70 de cercetători din 14 universități și centre de cercetare din țară și străinătate.


Proiectul, derulat sub motto-ul A fost odată o Europă Centrală, își propune să ajute la redescoperirea spațiului central-european și a romanelor sale prin ample interviuri cu o parte dintre cei mai importanți actori implicați în pregătirea Dicționarului romanului central-european din secolul XX.


Cele 14 dialoguri online sunt structurate pe trei mari culoare semantice, marcând astfel și temele principale care definesc dialogul între creatori și public: EUROPA CENTRALĂ – MEMORIE, DICȚIONARUL ROMANULUI CENTRAL EUROPEAN și TRASEE DE SCRIITURĂ ȘI LECTURĂ PRIN ROMANUL CENTRAL-EUROPEAN. Activitățile și rezultatele proiectului se pot urmări pe pagina de blog, pe pagina de Facebook și pe canalul de YouTube.


Începând cu Adriana Babeți, cea care a inițiat acum aproape 30 de ani proiectul Dicționarului romanului central-european din secolul XX pe care îl coordonează, specialiști în literatură, geografie literară, istorie literară și editare de carte au povestit în interviuri video despre ce a însemnat munca la volum, despre ce a însemnat echipa Fundației a Treia Europă și despre cum poate fi o astfel de apariție editorială o resursă inepuizabilă de descoperire a literaturii, a romanelor și autorilor ei, dar și a spațiului geografc central-european prin intermediul literaturii.


EUROPA CENTRALĂ – MEMORIE explorează condițiile sociale, culturale și politice pentru producerea și consumul culturii scrise, a literaturii explorate în Dicționar și a unor conversații cu inițiatorii mișcării A Treia Europă: Adriana Babeți, Mircea Mihăieș și Cornel Ungureanu, care prezintă într-un mod accesibil publicului larg cum au apărut studiile dedicate spațiului central-european, cum a apărut ideea Dicționarului, care a fost parcursul lui timp de aproape 30 de ani până la finalizare și cum poate fi el utilizat ca instrument de lucru în mediu cultural, în procesul didactic și civic.


DICȚIONARUL ROMANULUI CENTRAL EUROPEAN include o serie de scurte interviuri video cu echipa, rememorând episode semnificative de pe traseul elaborării Dicționarului și evaluează impactul acestuia asupra publicului. Aceste interviuri cu Ilinca Ilian, Gabriel Kohn, Marius Lazurcă, Dorian Branea, Daciana Branea, Oana Fotache, Balázs Imre, Kazimierz Jurczak, Vasile Popovici, Grațiela Benga, Mircea Martin, Emanuela Stoleriu și Silviu Lupescu încearcă să stimuleze interesul pentru lectură datorită efervescenței grupului care a dus la construcția acestui dicționar și care este un bun exemplu de colaborare, solidaritate de grup și muncă în echipă.


TRASEE DE SCRIITURĂ ȘI LECTURĂ PRIN ROMANUL CENTRAL-EUROPEAN, cea de-al treilea calup de materiale, realizează medierea dialogului între autorii Dicționarului romanului central – european din secolul XX și studenți, scriitori emergenți, cadre didactice, public general, printr-un efort de investigație și reflecție curatoriată (interviuri, dialoguri, concurs de idei, ghid cu trasee de utilizare) gândit astfel încât să facă vizibile și explicite, pe lângă condițiile de producție și receptare, practicile de concepere, producere și receptare ale lucrării și textului scris în general.


„A fost odată o Europă Centrală” își propune să crească interesul publicului pentru carte, lectură și scriitură prin crearea unui spațiu în care conversațiile DESPRE și ÎN JURUL Dicționarului romanului central-european din secolul XX prin țeserea ritmică și progresivă de perspective, forme și intensități multiple de dialog prin care textul este situat atât în relație cu condițiile sociale, culturale și politice în care este produs și consumat, cât și cu practicile creative și de lectură care îl definesc.