Jucării sexuale cu povești︱Cristina Frîncu: „La noi e încă tabu să vorbești despre plăcere sexuală”



Pe Cristina Frâncu o admir de la distanță de ceva ani buni, am avut bucuria să o cunosc doar online încă de pe vremea când făcea recenzii de carte pe un site care astăzi nu mai există. M-a surprins să văd că a început să scrie pe Jucării sexuale cu povești, un site cu conținut banal și util în alte locuri de pe planetă, dar cu subiecte destul de sensibile la noi, în România, având în vedere că să spui „educație sexuală” egalează cu o înjurătură într-un spațiu destinat rugăciunii. Am fost curioasă să aflu mai multe despre omul din spatele proiectului, dar și despre cum i-au fost primite demersurile de a educa relaxat și informat despre corpurile noastre și ce simt ele în raport cu sine, cu alții și cu jucăriile pe care puțini au disponibilitatea de a recunoaște că le caută și le folosesc - deseori riscându-și sănătatea tocmai pentru că, în absența unei voci pregătite și informate, așa cum este cea a Cristinei, materialele și utilizarea neconformă pot face mai mult rău decât bine.

Te știu de când scriai despre cărți, iar trecerea la recenzii ale jucăriilor sexuale m-a luat prin surprindere. Cum a apărut activitatea aceasta? Din exterior s-a văzut ca o trecere bruscă și neașteptată, neanunțată.

Poate așa a părut, dar să știi că nu mi s-a năzărit peste noapte să fac un blog despre jucării sexuale. Toată povestea asta s-a născut acum vreo șase ani, când îmi plăcea mult de Tori Lane, o starletă porno tare năbădăioasă. Tipa povestea într-un interviu că jucăria sexuală favorită este bagheta Hitachi și m-a lovit curiozitatea: care-i, dom'le, treaba cu bagheta asta? Pe vremea aia nu prea știam eu multe lucruri despre jucării sexuale. Aveam un vibrator și un „set pentru începători” (habar nu aveam să folosesc jumătate dintre piese) pe care le cumpărasem în șase rate cu ceva timp înainte. Am început să citesc despre Hitachi și așa am ajuns la „Mama Masturbării”, specialista în educație sexuală Betty Dodson.


La începutul anilor '70, Betty dăduse startul faimoaselor ateliere Bodysex, unde femeile se dezbrăcau, învățau să-și accepte corpul și mai ales unicitatea vulvei și se masturbau cu baghete Hitachi, care erau vândute, de fapt, ca aparate de masaj. În 2015, când am „cunoscut-o” eu, Betty sărise bine de optzeci de ani, dar arăta de șaizeci. Spunea că secretele formei ei excelente erau masturbarea, iarba și usturoiul. M-am amorezat imediat de feminista asta rebelă și am scris un articol despre ea pe vechiul meu blog, am inserat un singur link de afiliere către o baghetă vibratoare similară Hitachi-ului, mai mult din joacă, apoi, ce să vezi?! Lumea a început să cumpere jucăria respectivă. Atunci mi s-a aprins beculețul și am înțeles ce potențial frumos ar avea un blog despre jucării sexuale.


Îți asumi identitatea din spatele blogului, cu nume și prenume, și chiar ai pe site secțiunea în care oamenii pot afla despre cărțile pe care le-ai scris, printre altele. Deschiderea aceasta a existat chiar de la început? Sau cum ai ajuns să nu te sperie faptul că vecina de la 2 ar putea crede cine știe ce despre ocupația ta

De fapt, pe blog sunt Christine Dildou. Foarte ingenios, știu; cred că am și o tiză prin industria de filme XXX. Dar da, dacă te macină curiozitatea și citești secțiunea „Despre mine”, poți ajunge foarte ușor la identitatea mea reală. Dacă Google nu mi-ar fi dat lovitura de grație prin 2019, odată cu un update major, din comoditate probabil aș fi continuat să mă ascund după avatar. Numai că traficul organic scăzuse drastic, iar Google voia de la mine expertiză, autoritate și încredere (E-A-T, un concept prin care motorul de căutare stabilește calitatea paginilor). Așa că am decis să pun niște linkuri către munca mea din anii trecuți, ca să-i arăt că sunt fată serioasă și muncitoare. Nu s-a întâmplat nimic neplăcut după ce mi-am asumat identitatea din spatele blogului și, oricum, nu m-am simțit vreodată responsabilă pentru părerea vecinei de la doi despre mine și treburile mele.

Ce lucrezi acum, în viața de zi cu zi? Scrii full-time sau ai un job plictisitor la bancă?

Am avut un job plictisitor la bancă, dar mi-am dat demisia acum vreo șase ani și de atunci am scris full-time. Am fost content writer, apoi Content Quality Lead la o agenție SEO din București. Acum sunt în concediu de creștere copil și lucrez doar la proiectele personale, când îmi dă bebe voie.


Care medii au fost mai tolerante cu pasiunea ta pentru scris despre jucăriile sexuale?

Ai atins un subiect dureros. Platforma Wordpress e singura care îmi permite să scriu ce vreau și să pun ce poze vreau, cu mențiunea că există un filtru de vârstă la accesare. Apoi, Instagram este destul de permisiv, nu mi-a cenzurat nimic deocamdată. Facebook nu îmi permite niciun fel de promovare plătită, iar pe YouTube am deja un Warning și un Strike.


Cum a fost primit blogul de apropiați, prieteni și familie?

Părinții s-au făcut și se fac că plouă, așa cum e obiceiul în generația lor când vine vorba de sexualitate. I-am povestit mamei mele, la un moment dat, despre activitatea asta și a zis ceva de genul „da, foarte bine”. Atât.


Mi se părea oarecum amuzant la început că prietenele mele nu-mi apreciau pagina de Facebook pentru că le era jenă. Apoi, când am văzut că majoritatea like-urilor, comentariilor sau mesajelor vin de la bărbați, chiar și atunci când scriu despre bile vaginale sau despre stimulatoare clitoridiene, mi-am dat seama că mai avem muuuuult până departe. E puțin ciudat că multe femei nu au nicio problemă în a se afișa online purtând haine sexy sau prezentând o atitudine seducătoare, dar cred că „nu se cade” să afirme - chiar și printr-un simplu click - că sunt interesate de jucării sexuale sau de diverse site-uri de educație sexuală.


Ai avut parte de reacții negative, fie ele de la cunoscuți sau necunoscuți? Atingi extrem de multe tabuuri, cel mai mare probabil fiind plăcerea, obținerea ei în moduri creative și lipsa jenei în privința asta. Iar noi, ca nație, ne ofensăm ușor.

Surprinzător, nu, n-am avut parte de nicio reacție negativă. Ba din contră, unii mă întreabă ce masturbator e mai bun sau ce stimulator clitoridian să cumpere pentru parteneră. Îi îndrum frumușel către articolele și recenziile pe subiectul respectiv, să înțeleagă mai întâi, de exemplu, care e treaba cu toate tipurile de masturbatoare din magazine, să afle cum se folosesc, să-și facă o idee despre senzațiile oferite și să se gândească bine ce vor de la jucăria aia. Abia după aceea pot face - singuri - o alegere informată.

Ești conștientă de impactul educațional pe care-l are blogul?

Presupun că are, într-o oarecare măsură, impact educațional. Asta îmi și doresc. Bine, eu nu sunt vreun sex educator, însă am patima documentării și o mare grijă la informațiile pe care le pun online. Am făcut și o serie de filmulețe animate pe YouTube, iar comentariile, atâtea câte sunt (adică puține) apreciază utilitatea informațiilor.


Ai primit propuneri nepotrivite odată cu lansarea blogului? Mă gândesc că pentru unii e destul de la îndemână să ceară și video din timpul testării.

Propuneri nepotrivite nu, dar lumea de pe net mă tot întreabă dacă am vibratoare și cât costă.

Câteodată mă simt ca un preot la spovedanie, pentru că unii mă anunță ba că se masturbează la serviciu, ba că le place whipping-ul. O tipă mi-a zis că nu poate vorbi despre vibratoare cu prietenele ei, pentru că e măritată și vorba aia, „ce-i trebuie?”. La noi e (încă) tabu să vorbești despre plăcere sexuală sau despre jucării sexuale, dar oamenii vor să discute despre astfel de subiecte. E normal să-i intereseze și mi se pare important să verbalizăm aspectul ăsta al vieții - sexualitatea.


Vrei să scoți conținutul din blog? Adică să-l transformi într-o carte, într-un curs, într-o prezentare pentru un grup interesat?

Aș putea face asta, dar până atunci mai am o mulțime de subiecte de tratat pe blog și pe celelalte canale.

Te sexualizează vorbitul despre sex? Simți că ești privită diferit sau că lejeritatea cu care cauți să informezi în direcția asta naște în oameni anumite așteptări nerealiste?

De când mă știu am vorbit liber despre sex. Pe la 10 ani mi-a explicat verișoară-mea cum fac oamenii sex, demonstrând cu doi morcovi. Eu am prins și perioada cu revista Liceenii și o citeam chiar dacă eram abia în gimnaziu. Acolo găseam articole destul de explicite despre orgasm, plăcere, reproducere. Citeam pe șestache și Playboy-urile lui taică-meu, urmăream cu sfințenie Liebe Sünde pe Pro7, o emisiune foarte educativă despre erotism, pornografie, BDSM, sexualitate în general. Poate și comportamentul meu a fost puțin cam libertin în prima tinerețe, dar m-a fascinat întotdeauna latura asta a oamenilor. În plus, am văzut de aproape ce efect are sexualitatea reprimată asupra unei persoane și poate că asta m-a motivat și mai mult să mă exprim așa cum simt.


Așa că nu, nu cred că mă sexualizează în niciun fel vorbitul despre sex. Mă eliberează.


De curând ai devenit mamă, cum îți afectează asta activitatea de cercetare, documentare și scris pentru blog?

Eheee, maică, e greu. De scris, să zicem că mă descurc cumva, că scriu pe telefon, când alăptez bebelușa. Cu documentarea pentru un articol informațional e mai complicat, pentru că deschid de obicei 10-15 taburi (cărți electronice, forumuri străine, bloguri - tot străine - ale altor realizatori de conținut de genul ăsta) și trebuie să mă concentrez câteva ore ca să înțeleg un subiect anume. Uneori mai trebuie să intru și pe un site porno, ca să văd cum se utilizează o anumită jucărie cu care nu am avut încă de-a face.


Lucrurile astea se întâmplă când doarme bebe, dar fragmentat, oricum, că am și alte chestii de făcut, să mănânc, de exemplu, sau să pun rufe la spălat. La fel și cu review-urile jucăriilor, încerc să-mi fac timp.


Pentru mine a fost și este foarte important să continui proiectul ăsta cu jucării sexuale. Mă definește cumva; mă ancorează în propria-mi poveste, pentru că după ce am născut am avut oleacă de baby blues și nu a fost deloc amuzant. Îmi făceam săptămânal teste să văd dacă dau semne de depresie postpartum. Eram prin zonă, dar nu am sărit pârleazul. Probabil și pentru că, atunci când mă simțeam copleșită, mă gândeam la blog, la viitoare subiecte, mai intram pe Analytics, mai făceam o postare pe Insta.


Care sunt perspectivele de viitor, te vezi făcând lucrul ăsta și peste zece ani?

Peste zece ani o să am aproape jumătate de secol. Poate pare cam mult pentru un sex toy reviewer, dar sexualitatea nu e specifică doar tinereții.

E un serial pe Netflix cu Jane Fonda și Lily Tomlin, Grace și Frankie se cheamă. Ei, tipele astea, bătrânele fiind, s-au apucat să facă un vibrator pentru senioare, cu mâner special pentru mâini bolnave de artrită și alte caracteristici care-l făceau mai practic pentru grupa respectivă de vârstă. Așa că da, de ce nu? Îți dai seama câtă experiență o să am atunci cu jucăriile sexuale? Voi putea oferi un conținut și mai calitativ, mai amplu, mai complex, mai variat.

Folosești instrumente de marketing afiliat, așa că e inevitabilă întrebarea mea: aduce profit educarea sexuală explicită pe care o faci?

Da, aduce niște bani. Dar având în vedere că investesc o parte din venituri în hosting, diverse instrumente de editare video (pentru YouTube) sau educaționale (de exemplu, programul OMGyes, un site cu abonament care își propune să îmbunătățească relația femeilor cu orgasmul) și, bineînțeles, în jucării sexuale, profitul e un mizilic. Deocamdată. Partea bună e că mai primesc sponsorizări și atunci pot face review-uri fără să sparg pușculița.


Este propriu spus educare dacă blogul tău se adresează celor care au peste 18 ani?

Sigur că da. Dacă vrei să utilizezi jucării sexuale, trebuie să știi cum s-o faci fără să-ți pui sănătatea în pericol. În alte țări există deja de peste un deceniu o solidă bază online de sex bloggeri care fac review-uri. Subiectul e privit cu seriozitate, pentru că industria de jucării pentru adulți nu e reglementată. Asta înseamnă că pe piață ajung numeroase jucării realizate din materiale toxice (jelly, PVC, latex, Cyberskin), care pot afecta sistemul reproducător, pot provoca alergii sau pot conține substanțe cancerigene (ftalați).


Unele jucării sunt vândute ca novelty items, produse fără utilitate practică, pentru că nici măcar nu sunt testate în prealabil. Iar când asta se întâmplă în cazul unor bile vaginale, de exemplu, pe care media online le recomandă pentru întărirea planșeului pelvian - deci în scop medical - îți dai seama că riscul este cât se poate de real.


Cum te-a schimbat pe tine scrisul despre jucăriile sexuale testate? Și cum se integrează împărtășirea impresiilor în relația de cuplu, având în vedere că partenerul tău testează și el produse?

Cu partenerul, care se intitulează soț de anul trecut, discut liber despre orice, implicit despre jucăriile sexuale din viața noastră. Uneori testăm împreună vreo jucărie nouă, alteori ne retragem fiecare în intimitatea lui și revenim ulterior cu impresii.


La nivel personal, blogul despre jucării sexuale m-a învățat să nu mai fac compromisuri când vine vorba de orgasmele mele. Să renunț la glonțul vibrator bâzâicios care mă amorțește mai mult decât mă incită și să folosesc stimulatorul cu pulsații, blând și eficient de fiecare dată. Ba mai ales să-l folosesc când fac sex cu partenerul, ca să fiu sigură că am și eu orgasm. Apropo, știai că 82% dintre femei (spune un studiu realizat de OMGyes) nu au niciodată orgasm exclusiv prin penetrare? Let that sink in…


Imagini articol: arhiva personală a Cristinei Frîncu.