#poeziadeGOLAN: 4 poeme inedite de Denisa Ștefan

Quasimodo


aş vrea să ne apropiem

farurile tale aprinse

de farurile mele calde

într-un ocean de vâsle

şi cauciucuri plutitoare


volanele să se blocheze

în timp şi spaţiu ca

noi să putem respira

uşuraţi şi să ne privim

în ochi încă nenăscuţi


iar torpedourile să se

deschidă într-un pumn

strâns de flăcări oamenii

să caște adormiţi sub

umbra maşinilor noastre

răsturnate şi goale


Disfagie


viaţa mea e o falsă rebeliune.

nu am fost niciodată în turcia

dar ştiu că acolo se moare

şi că tocmai au stins focul

de la centrala electrică. acolo

unii aleargă într-o parte iar

alţii aleargă în altă parte dar şi

ei ştiu că aleargă degeaba iar

gându’ că aleargă degeaba îi

face să alerge şi mai repede.

viaţa lor e o rebeliune împotri-

va vieţii din care se varsă

vânturi de foc şi fum şi nu

se poate ajunge la mijloc

cum nu se poate ajunge nici

la graniţe sau la marginile

pământului. viaţa mea e o

falsă rebeliune iar viaţa lor

stă în elicele elicopterelor în

furtunurile voluntarilor în ca-

sele din iad pentru că da aco-

lo se cânta înainte dar acum

până şi pisicile au încetat să

toarcă.


Macedonski şi barbarii


aici a început să plouă iar în bucureşti e caniculă

o masă plină cu sfori macete şi borcane goale

umplem trenurile cu lemn şi le trimitem la alţii

cine dracu să se uite la mine când masa e plină

cu lucruri inutile

m-am trezit plângând şi oricât am încercat nu am

reuşit să mă umplu nici pe jumătate asta-i proble-

ma trăiesc de pe o zi pe alta dar trebuie să o fac

până la 30 şi doar atunci voi putea privi înapoi

la cine n-am fost

am toate uneltele necesare pentru o lobotomie

de succes dar mi-e frică uneori nu primim o a

doua şansă inocenţa s-a dus când am aflat că

moş crăciun e maică-mea bunică-mea mătuşă-mea

şi costumul de spider-man

sunt un criminal o căpuşă un haos de cearşafuri

pătate cu sânge menstrual adorm gândindu-mă la

nave spaţiale ruşi cadavre aruncate-n ocean şi mă

trezesc de parcă nimic nu s-a întâmplat e mai bine

singur


Poe and the misfits


inimă de plastic predispusă la îngheţ

ca un playlist de jazz în miez de noapte

un pahar de vin alb şi ultima ţigară din

pachet Am visat că tot ce-am pierdut

s-a întors la mine în mâinile ei ţinea

o sticlă de apă şi racheta mea de tenis

ne-am urcat în maşină şi a început să

îmi mângâie glezna cu unghiile ei de

acum patru ani ascuţite şi mereu date

cu ojă m-am trezit înainte să ajungem

şi am încercat să adorm la loc dar ea

a dispărut şi-am plâns în vis ori în re-

alitate ori acolo cu ea pe banchetă ne

ţineam de mână şi zâmbeam când şo-

ferul ne privea în oglinda retrovizoare

şi nu conta că el conducea în întuneric

Aveam tot ce-mi trebuia un vis într-un

alt vis din care încă nu ştiu cum să mă

trezesc


***


Denisa Ştefan şi a terminat Facultatea de Litere în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. E scriitoare și a publicat volumul de poezie „şi plath dansa prin bucătărie” la Casa de Pariuri Literare (aprilie 2021). Scrie atât poezie, cât şi proză; e axată pe research, a participat la simpozioane găzduite de UVT şi de Universitatea din Graz. A publicat online texte, a ţinut lecturi atât online, cât şi face to face; a făcut parte din CLS (Cercul Literar Studenţesc), organizat de Daniel Vighi şi Ana Puşcaşu.